hardware :: termeni folositi in industria monitoarelor crt si lcd

ANALOG
Este o modalitate de transmitere a semnalului video ce transformă valorile digitale în semnal electric. Prin această transformare (conversie) se pierde din calitatea semnalului video iniţial, în funcţie de performanţa convertorului.
COLOR TEMPERATURE
Se măsoară în grade Kelvin şi reprezintă valoarea nivelului de alb pe care îl poate reda un monitor. Valorile standard sunt:
9300K – numit şi „alb de monitor”
6500K – numit şi „alb lumina zilei”
5000K – numit şi „alb de hârtie”
CONTRAST
Rata contrastului reprezintă raportul dintre luminozitatea ecranului când afişează un nivel de alb şi cea obţinută când afişează un nivel de negru.
CRT (Cathodic Ray Tube)
Este cel mai folosit model de ecran, cu tub catodic, la monitoare. Imaginea se formează prin bombardarea cu fascicule de electroni emise de trei tunuri electronice (câte unul pentru fiecare culoare – roşu, verde, albastru) a unei grile acoperite cu fosfor, care se află în interiorul tubului, pe partea din faţă.
DVI (Digital Video Interface)
Este un conector special care permite transmiterea semnalului de la placa video către monitor în mod digital, fără conversie digital/analog.
D-SUB
Conector standard ce permite transmiterea semnalului de la placa video către monitor în mod analog, cu conversie digital/analog.
LCD (Liquid Crystal Display)
Sunt monitoare a căror tehnologie de fabricaţie se bazează pe mici cristale care plutesc într-un fluid special şi care îşi schimbă culoarea prin orientarea celor 3 subpixeli (R,G,B plus al celui de alb) prin polarizare în câmp electric. Există mai multe modele şi versiuni de paneluri LCD, fiecare cu avantajele şi dezavantajele sale: TN – cel mai cunoscut şi folosit tip de panel datorită costului scăzut de fabricaţie, PVA şi MVA – folosite la panelurile mai pretenţioase, panelurile de tip M-IPS/S-IPS.
LUMINOZITATE
Indică gradul de iluminare a unei imagini afişate pe ecran. Se măsoară în candele pe metru pătrat (cd/m2).
OSD (On Screen Display)
Este un meniu grafic de configurare a parametrilor monitorului, care este accesibil prin butoanele de pe masca frontală.
 
PIXEL
Reprezintă unitatea care stă la baza unei imagini. Acesta poate avea diverse valori, de la alb la negru, trecând prin tot spectrul vizibil, în funcţie de intensitatea şi frecvenţa electronilor care bombardează grila (în cazul monitoarelor CRT) sau în funcţie de intensitatea curentului care trece prin cristale (în cazul monitoarelor LCD).

REZOLUŢIE
Reprezintă totalitatea pixelilor care formează o imagine. Rezoluţia unei imagini este dată de produsul dintre numărul de pixeli de pe orizontală şi cel de pe verticală.
De exemplu, 1024×768 se traduce prin 1024 pixeli pe orizontală şi 768 pe verticală.
Cu cât rezoluţia este mai mare, cu atât numărul pixelilor este mai mare, detaliile afişate sunt mai bine evidenţiate şi calitatea imaginii este mai mare.
Pe monitoarele CRT rezoluţia nu este fixă (sau nativă) ea putând fi schimbată de la 640×480 (rezoluţia minimă) până la valori foarte mari (în funcţie de diagonala şi capabilităţile tubului), putând ajunge şi la 3072×2048 în cazul monitoarelor profesionale de 22”.
Pe monitoarele LCD este prezentă aşa-numita rezoluţie nativă, dat fiind faptul că acest tip de monitor are un număr fix de pixeli în compunerea ecranului. Un monitor de 15” are rezoluţia nativă de 1024×768, un monitor de 17” sau 19" are 1280×1024, monitoarele de 20" şi 22" au 1680×1050, iar cele de 24" au o rezoluţie de 1920×1200. Orice altă rezoluţie implică interpolarea pixelilor pentru afişarea imaginii, ceea ce duce la scăderea calităţii imaginii afişate.
Rezoluţia este strâns legată de puterea plăcii video, aceasta fiind cea care generează imaginea, monitorul nefăcând altceva decât s-o afişeze. O placă video slabă nu va putea susţine rezoluţii mari chiar dacă monitorul ataşat la ea suportă. Invers, o placă video puternică, capabilă să genereze imagini la rezoluţii mari, va bloca un monitor slab care nu suportă acele rezoluţii.
REFRESH RATE
Reprezintă numărul de imagini (cadre) care pot fi afişate într-o secundă. Pentru ochiul uman un număr de 25 cadre pe secundă este suficient pentru a crea senzaţia de continuitate a imaginii, fără sacadare. Pe monitoarele moderne se pot afişa, la rezoluţii mari, până la 120 de cadre pe secundă.
Rata de refresh se măsoară în Hz. De exemplu, 1280×1024@85Hz, înseamnă că acel monitor poate afişa 85 de imagini (cadre) pe secundă la rezoluţia de 1280×1024. Cu cât rata de refresh este mai mare, cu atât imaginea este mai clară şi mai stabilă. Un refresh de 60Hz poate genera pâlpâiri ale imaginii, aşa-numitul „flickering”, ceea ce duce la obosirea ochilor şi poate genera disconfort şi dureri de cap. Studiile efectuate au dus la concluzia că şi ratele de refresh peste 100Hz pot genera aceleaşi probleme. Aceleaşi studii recomandă o rată de refresh minimă de 85Hz şi maximă de 100Hz la o rezoluţie de minim 1024×768, în funcţie de diagonala tubului.
La monitoarele LCD rata de refresh nu este importantă, principiul de generare a imaginilor fiind diferit. În general, este stabilită o rată de refresh de 60Hz, unele monitoare putând suporta şi rate mai mari, de 75 sau 85Hz, absolut inutile.